Gone with the wind....
*
joi, 25 noiembrie 2010
luni, 26 iulie 2010
M-ai uitat???
Disparusei. Pur si simplu disparusei. Departe, foarte departe de orizontul meu. Chiar am crezut ca m-ai uitat definitv, ca ai uitat cat de important esti pentru mine. Am crezut cand mi-ai spus ca o sa ne mai vedem decat peste cateva luni…Iar de cand ai disparut eu am intrat intr-o stare de amorteala teribila. Nimeni nu ma credea cand le spuneam ca este din cauza ta. Dar tu stii asta. Tu stii pentru ca ai fost mereu langa mine seara...Mi-a fost dor de tine!
Astazi am zambit din nou. Dupa atata timp, am zambit din nou. Nu m-ai uitat! Stiam eu ca nu m-ai uitat!Ultimele zile au lasat urme adanci pe geamul ce ne desparte, urme de lacrimi izvorate din ochii norilor de noapte.
A fost un vis...o speranta....offff n-ai venit...
Promit sa te astept in fiecare zi cu aceeasi nerabdare.
Vreau sa cred ca vei veni...au trecut lunile....iar tu...mi-ai promis...te-am crezut....ai uitat cand spuneai:"te voi cauta, sper sa nu fie prea tarziu"
M-ai uitat.....?
duminică, 25 iulie 2010
Locul meu special...acasa...
Mai e putin si ne vedem din nou.Mi-e dor de tine... Mi-e dor de iarba aceea verde si proaspata, de padurea deasa in care ma pierdeam atunci cand vroiam sa fiu singura, de flori, de oamenii aceia batrani ce ma privesc mereu cu ochi blajini si ma intreaba de fiecare data: "Cati ani ai?", "A cui esti?"...Mi-e dor de paraul in care ma scaldam cand eram mica si de lanurile de porumb si de grau in care ma pierdeam mereu cand incercam sa gasesc drumul spre casa.Mi-e dor de traditiile pe care oamenii inca le respecta, de mesele la iarba verde, in livada si de legumele proaspat culese din gradina.Stii ca aerul tare ma face sa ma simt bine. Mirosul acela al naturii pure, covorul de frunze uscate pe care imi place sa merg desculta si curcubeul... La tine mereu apare curcubeul dupa ploaie.Stiu ca ne despart multi kilomeri si tocmai de aceea am invatat sa te pretuiesc asa mult, caci ne vedem atat de rar...Dar nu conteaza... cateva zile petrecute cu tine imi dau suficienta energie sa mai rezist inca cateva luni...cand ne vom reintalni. Inca o luna, doua, si apoi altele... Stii tu...
Prietenie
Prietenie - un cuvant atat de simplu dar cu enorm de multe implicatii emotionale. Auzi orice om spunand "prietenul meu cel mai bun este... sau prietenul meu cel mai bun face...".
Tu esti prietenul cel mai bun al cuiva? Tu ai un prieten bun? Oare te-ai gandit vreodata cat de important poti fi pentru cineva daca esti langa el atunci cand are nevoie? Probabil ca si tu ai simtit nevoia, cel putin o data in viata, sa ai pe cineva alaturi. Din punctul meu de vedere, un prieten bun este acea persoana in care ai intotdeauna incredere, persoana care e dispusa sa iti fie mereu alaturi in momentele grele dar si atunci cand esti fericit, prietenul cel mai bun trebuie sa iti dea sfaturi
atunci cand ai nevoie de ele, sa stie sa te asculte si sa te sprijine. Prietenul tau cel mai bun are mereu incredere in tine, nu se supara pe tine si nici nu te dezamageste. Prietenul tau cel mai bun te accepta asa cum esti si nu te condamna niciodata cand gresesti.Prietenie - nu incerc sa dau o definitie... oricum nu cred ca acest cuvant se poate defini. Prietenia e un sentiment, cateodata o stare de spirit caci te simti bine atunci cand stii ca cineva te pretuieste si are nevoie de tine. De cate ori ai plans pentru ca l-ai vazut pe prietenul tau plangand? De cate ori te-ai bucurat din inima pentru reusitele prietenului tau?
Avem posibilitatea sa ne alegem singuri prietenii si ar trebui sa profitam de acest lucru. Din pacate, nu putine sunt momentele in care ne incredem in oameni care mai apoi, ne dezamagesc. Dar sa nu ne descurajam. Sunt sigura ca si tu poti avea un prieten bun (daca nu l-ai gasit deja, cu siguranta el exista si abia asteapta sa te cunoasca) si, in acelasi timp, sunt sigura ca tu poti fi persoana care poate alina un suflet dezamagit.
Si ca o concluzie: "Fii intotdeauna ceea ce esti, iar daca acest lucru nu este deajuns pentru cineva, acel cineva nu este deajuns pentru tine!"
... iar pentru prietenii mei: Multumesc ca existati